Lucia Daramus

Competenþele Limbajului & Politica

Aflându-mã în Anglia, m-am întrebat, desigur, ce citesc englezii, de ce sunt preocupaþi în general. Am intrat, aºadar, prin librãrii ºi anticariate. Prima carte, cumpãratã din anticariat, bugetul nepermiþându-mi sã-mi achiziþionez una nouã, a fost Chronicles of Dissent. Mai întâi m-a atras numele de pe copertã – Noam Chomsky, autor pe care-l studiazã, desigur, orice stundent la filologie, mai cu aplecare încã cei care-ºi fac studiile aprofundate în lingvisticã. Insã, cartea mai sus menþionatã nici n-o aveam, nici n-o citisem, nici nu auzisem de ea. Aºadar, am rãsfoit-o, am citit câteva fragmente pe loc, în anticariat, decizându-mã s-o cumpãr.

Volumul de interviuri - Noam Chomsky ºi David Barsamian - Chronicles of Dissent – ne invitã, pentru prima datã, la a ne gândi la toate posibilitãþile limbajului, la nivelurile realitãþii ºi implicãrii limbajului, folosit într-un sens sau altul. Deºi nu e un tratat lingvistic, autorii nepropunându-ºi aºa ceva, dialogurile subliniazã extrem de bine caracterul distructiv al limbii ca instrument întrebuinþat în acest sens, de cãtre oamenii politici ai timpului.

Capitole ca Language in the Service of Propaganda; Terrorism: The Politics of Linguage; Israel, the Holocaust and Anti-Semitism; Prelude to the Gulf War; World Orders: Old and New etc. surmonteazã, pe date concrete, puterea limbajului, ca posibilitate de a distorsiona realitatea, ca instrument de manipulare a maselor. Intrebat despre relaþia dintre politicã ºi limbã, Noam Chomsky considerã cã este una tensionatã, în fapt, existând mai multe înþelesuri, niciodatã un singur înþeles, în întâlnirea dintre limbã ºi politicã, deºi n-ar trebui sã i se acorde o importanþã prea mare acestui tip de relaþie. Terminologia, considerã lingvistul, dar ºi discuþia clasicã, referitor la problema amintitã, s-ar regãsi la Orwell, în Politics and the English Language. Mult mai interesante i se par, însã, conexiunile dintre limbã ºi mediile sociale ce þin de natura umanã, care pot revoluþiona structura unei societãþi, pot pune ordine în schimbarea instutuþionalã, susþinând stabilitatea dintr-o anumitã structurã, indiferent care ar fi aceasta, cu condiþia sã existe o bazã moralã. La temelia unei astfel de ralaþii ar sta natura umanã, conceptul fundamental de naturã umanã fiind teribil de articulat. Totuºi, conform lui Chomsky, noþiunea de naturã umanã trebuie sã devinã o disciplinã de studiu în sine, conceptul înþeles în profunzimea lui ºi teoretizat, doar în acest context intelectul uman putând sã semnifice, având semnificaþie. Inþelegând în esenþã cã limbajul uman are un aspect creativ, s-ar putea vorbi despre libertatea internã a acestuia, care, corelat cu celelalte aspecte mai sus amintite, ar putea cumpãni gradul de manipulare exercitat asupra omului de cãtre om. Acest tip de relaþie lingvisticã, de care aminteºte Chomsky, nu se poate defini în afara conceptului de naturã umanã.

„If we search our souls we find that we do have a concept and it’s probably based on some ideas about the underlying and essential human need for freedom from external arbitrary constraints and controls, a concept of human dignity which would regard it as an infringement on fundamental human rights to be enslaved, owned by others, in my view even to be rented by others, as in capitalist societies, and so on....The study of language may have some indirect relation, since it ultimately it does investigate some fundamental components of human intelligence and their nature and is at least suggestive of what human cognitive faculties are ultimately like.”

Relþia dintre limbaj ºi planul socio-politic sub aspectul ei manipulativ este explicatã recurgându-se la exemple concrete din lumea politicã. Repetarea la nesfârºit a tipologiilor terorismului, apelându-se de fiecare datã la limbajul emoþional, dar ºi la apelativele dure, nu fac decât sã amplifice, sã provoace acest tip de gândire pe de o parte, iar pe de altã parte sã manipuleze chiar ºi statele democratice, creându-se un limbaj al terorii. S-ar putea crede cã realitatea majorã a lumii este aceasta, însã, dupã cum aratã Chomsky, este o falsã realitate, indusã denoul tip de limbaj.

„For example, for the last several years, something called international terrorism has been right at the front of agenda. There are conferences about it, books, articles, etc. We were told when the Reagan administration came in that the struggle against international terrorism was going to be the centerpiece of their foreign policy, and it’s continued that way. People debate as if they were in the real world. They’re not in the real world. There is such a thing as international terrorism, and the United States is one of the main sponsors of it.”

Volumul de interviuri - Noam Chomsky ºi David Barsamian - Chronicles of Dissent – are un aspect particular, prin faptul cã propune studii politice, comentând cam toate aspectele lumii politice din ultimii ani, din perspectiva relaþiei naturã umanã & limbaj, astfel parcurgându-se cele mai interesante ºi mai adânci paliere ale problemei politicii internaþionale, aspecte greu de sesizat la o primã privire. Cartea este de un interes major atât pentru lingviºti, pentru cei care-ºi propun sã aprofundeze toate tipurile de limbaj, cât ºi pentru jurnaliºti, pentru a excava ºi alte dimensiuni ale problemelor lumii, prin intermediul intern al limbajului ajungându-se la adevãratele sensuri ale diferitelor conjuncturi create artificial sau nu de oamenii politici, ºi, tot în aceeaºi mãsurã, cartea se adreseazã politicienilor, politologilor, sociologilor, filosofilor, în mãsura în care, astãzi, pentru a înþelege lumea în care trãim, e necesar sã reflectãm asupra filosofiei culturii, dar de pe noi fundamente. David Barsamian, urmãrind în fiecare întrebare în special aspectul politic, face apel la relaþiile dintre statele lumii, din ultiimii ani, oferind astfel suportul teoretico-politic pentru comentariile lui Chomsky. Astfel, pentru tratarea problemei rasiale din America, rasismul îndreptat spre arabi, lingvistul apeleazã la studiile prin care a fost tratat rasismul în Europa, îndreptat în special împotriva evreilor, problema de fond, aºa cum suntem lãsaþi s-o întrezãrim, fiind una culturalã.

„It’s part of European culture to have racist attitudes toward the Third World. We’re part of Europe in that respect. Naturally the Jewish community shared the attitudes of the rest of Europe, not surprising.”

Relaþiile dintre toate mediile sociale ºi poltice s-ar reduce, conform volumului de interviuri - Noam Chomsky ºi David Barsamian - Chronicles of Dissent -, la relaþia dintre limbaj ºi natura umanã, care, astãzi, se reflectã cel mai bine, indiferent depre ce administraþie s-ar vorbi, în domeniul numit Public Relations, acesta cunoscând, având acces la pârghiile manipulãrii prin limbaj.

Desigur, fundamentele cãrþii menþionate sunt mult mai complexe ºi adânci, cu extrem de multe trimiteri la date istorice ºi culturale, toate, fãrã nici o excepþie, arãtând sensurile deturnate ale limbajului, aceste posibilitãþi ale unei noi dimensiuni ale limbii, folosite în acest scop de oamenii politici, distorsionând realitatea. Din perspectiva ºtiinþei lingvisticii, Noam Chomsky ne demonstreazã savant cum putem avea acces la semnificaþiile cele mai adânci ale lumii în care trãim, discutând logic, argumentat ºi ºtiinþific problemele politice. Astfel se întãmplã în studiile Reflections on the Gulf War; Pearl Harbor – unde vorbeºte despre relaþia dintre USA & China & Japonia & Marea Britanie etc.

Aºadar, Volumul de interviuri - Noam Chomsky ºi David Barsamian - Chronicles of Dissent – reprezintã în cel mai înalt grad o carte de studii aplicate din perspectiva competenþelor limbajului.