Traim realitati diferite, Tu si Eu! Eu imi traiesc viata ca sa am timp s-o urasc! Tu?! Sunt sigur ca-ti place! Indestulat de imperfectiune, te complaci cu pulsul ei, ii adulmeci orice gest, o lasi..., o ierti...
Fericirea ta e clipa; clipa e secolul tau de viata. Tu le confunzi dulce:
-Cafeaua cu lapte pe care a-ti comandat-o, Domnule! Savurati-o!
Ai trait douazeci si doua de clipe, mai speri inca pe atat; nu se stie... Tu savureaza cafeaua cu lapte. E fericirea oricarei clipe-placerea.
   Obisnuiam sa visez la putreziciune! Visam realitatea!
Ce noroc ca m-am nascut inconstient! Ce noroc ca inconstienta a durat douazeci de ani! Acum e prea tarziu... Sunt putred de constient. Nu mai pot fugi!
Tu n-ai fugi, nu-i asa? Te-ai intreba " Unde?". N-ai avea unde ! Esti al pamantului indiferent! Esti inchisoarea celui ce viseaza in tine! Am uitat! Tu esti fericit aici, indiferent, nevisator...si totusi...
   Incerc sa umplu cateva pagini cu viata. Tu si Eu. Ma ajuti?!