Despre competentele limbajului in raport cu politica, din punctul de vedere al lui Noam Chomsky

Lucia Daramus Competenþele Limbajului & Politica Aflându-mã în Anglia, m-am întrebat, desigur, ce citesc englezii, de ce sunt preocupaþi în general. Am intrat, aºadar, prin librãrii ºi anticariate. Prima carte, cumpãratã din anticariat, bugetul nepermiþându-mi sã-mi achiziþionez una nouã, a fost Chronicles of Dissent. Mai întâi m-a atras numele de pe copertã – Noam Chomsky, autor pe care-l studiazã, desigur, orice stundent la filologie, mai cu aplecare încã cei care-ºi fac studiile aprofundate în lingvisticã. Insã, cartea mai sus menþionatã nici n-o aveam, nici n-o citisem, nici nu auzisem de ea. Aºadar, am rãsfoit-o, am citit câteva fragmente pe loc, în anticariat, decizându-mã s-o cumpãr. Volumul de interviuri - Noam Chomsky ºi David Barsamian - Chronicles of Dissent – ne invitã, pentru prima datã, la a ne gândi la toate posibilitãþile limbajului, la nivelurile realitãþii ºi implicãrii limbajului, folosit într-un sens sau altul. Deºi nu e un tratat lingvistic, autorii nepropunându-ºi aºa ceva, dialogurile subliniazã extrem de bine caracterul distructiv al limbii ca instrument întrebuinþat în acest sens, de cãtre oamenii politici ai timpului. Capitole ca Language in the Service of Propaganda; Terrorism: The Politics of Linguage; Israel, the Holocaust and Anti-Semitism; Prelude to the Gulf War; World Orders: Old and New etc. surmonteazã, pe date concrete, puterea limbajului, ca posibilitate de a distorsiona realitatea, ca instrument de manipulare a maselor. Intrebat despre relaþia dintre politicã ºi limbã, Noam Chomsky considerã cã este una tensionatã, în fapt, existând mai multe înþelesuri, niciodatã un singur înþeles, în întâlnirea dintre limbã ºi politicã, deºi n-ar trebui sã i se acorde o importanþã prea mare acestui tip de relaþie. Terminologia, considerã lingvistul, dar ºi discuþia clasicã, referitor la problema amintitã, s-ar regãsi la Orwell, în Politics and the English Language. Mult mai interesante i se par, însã, conexiunile dintre limbã ºi mediile sociale ce þin de natura umanã, care pot revoluþiona structura unei societãþi, pot pune ordine în schimbarea instutuþionalã, susþinând stabilitatea dintr-o anumitã structurã, indiferent care ar fi aceasta, cu condiþia sã existe o bazã moralã. La temelia unei astfel de ralaþii ar sta natura umanã, conceptul fundamental de naturã umanã fiind teribil de articulat.......